Ce orase din Romania au anuntat proiecte “smart” in 2018

In primele 10 luni ale anului in curs, numarul initiativelor “smart” lansate de catre administratiile publice locale a crescut considerabil. E adevarat, nu toate proiectele anuntate sunt de amploare, altele sunt inca in stadiul de deziderat, dar e evident ca tot mai multe municipalitati sunt interesate si – mai ales – decise sa valorifice potentialul solutiilor inteligente.

Cei mai vizibili “competitori”

La o trecere rapida in revista se poate observa ca, si anul acesta, Alba Iulia si-a consolidat pozitia de lider absolut in randul oraselor inteligente din Romania. Potrivit portalului albaiuliasmartcity.ro – o initiativa excelenta care ar trebui replicata de primariile cu initiative “smart”, macar ca exercitiu de transparenta –, Orasul Marii Uniri a reusit sa aduca laolalta 29 de parteneri tehnologici de diverse calibre (de la “piese grele” precum Orange, Telekom sau Intrarom, pana la companii si start-up-uri locale). In prezent, in “laboratorul” Alba Iulia sunt analizate, testate, evaluate si implementate nu mai putin de 62 de solutii inteligente:

• 29 deja functionale;

• 11 in curs de implementare;

• 6 in testare;

• 2 in faza de evaluare;

• 14 in stadiul de analiza.

Si lista ramane deschisa.

Clujul (un participant important la proiectul national “Alba Iulia Smart City” prin ClujIT Cluster) a tinut si el capul de afis anul acesta cu cateva initiative interesante, cum este, de exemplu, “Prima strada smart din Romania”, o artera din cartierul Marasti care urmeaza sa fie dotata cu stalpi de iluminat cu sisteme WiFi incorporate, statii de incarcare pentru biciclete si trotinete electrice, banci cu prize de incarcare pentru device-urile mobile etc. (Este vorba de un proiect-pilot care urmeaza sa fie replicat in oras in functie de succesul inregistrat in randul cetatenilor.)

Primaria Cluj-Napoca a reusit sa-si treaca in palmares anul acesta si o premiera tehnologica – primul functionar public virtual din Romania (Antonia), a carui menire este de a reduce cu 40% timpul necesar prelucrarii documentelor depuse de cetateni si procesarii raspunsurilor, in paralel cu scaderea costurilor administrative.

Bucurestiul nu s-a remarcat anul acesta decat prin faptul ca a reusit sa atribuie contractul pentru dezvoltarea proiectului de Smart City (dupa ce o prima licitatie pentru intocmirea strategiei “inteligente” a Capitalei a fost suspendata ca urmare a aparitiei unei contestatii) si prin demararea implementarii programului multianual “Bucurestiul digital – tehnologia informatiei pentru servicii publice” (care va fi finalizata insa abia in septembrie 2022).

Iasiul se pregateste sa recupereze terenul pierdut in fata altor urbe si a anuntat ca intentioneaza sa amplaseze 200 de banci inteligente in oras. (Banca, produsa integral de Primaria Iasi, este dotata cu panouri solare, beneficiaza de iluminat pe timpul noptii, ofera posibilitatea incarcarii dispozitivelor mobile si functioneaza ca un hotspot WiFi.) Primaria orasului a mai semnat insa si un contract de consultanta cu European Investment Advisory Hub (divizi a Bancii Europene de Investitii) in vederea realizarii proiectului de dezvoltare urbana “Smart City District”. (Iasiul se numara printre cele 15 orase selectate de catre Comisia Europeana in programul “Digital Cities Challenge”, prin intermediul caruia expertii europeni furnizeaza servicii de consultanta pentru stabilirea si punerea in aplicare a planurilor strategice de dezvoltare sustenabila.)

Un alt oras cu planuri mari este si Beclean, care anunta investitii de aproape 30 de milioane de euro in mai multe proiecte de dezvoltare si modernizare a localitatii, care includ si cateva componente “smart”.

Zalaul incearca sa isi faca si el intrarea in randul oraselor inteligente din Romania prin participarea la un parteneriat strategic cu alte 7 municipii din regiune (Cluj Napoca, Satu Mare, Bistrita, Baia Mare, Dej, Turda si Campia Turzii) – “Mobilitate si Orase Inteligente din Regiunea Nord-Vest” – care insa va fi pus in practica abia din 2021.

Anul acesta, au reusit sa treaca de la intentii la materializarea lor:

• Primaria Braila, care a lansat recent licitatia pentru achizitionarea a 18 statii de autobuz inteligente,

• Orasul Targoviste, care a obtinut aprobarea unei finantari nerambursabile pentru instalarea de statii de incarcare a vehiculelor electrice, si

• Tulcea, care a finalizat implementarea unui proiect de monitorizare si analiza a traficului rutier din zona centrala a orasului.

Invazia Smart apps

In primele 10 luni ale anului au fost lansate mai multe aplicatii inteligente prin intermediul carora autoritatile locale vor sa isi imbunatateasca atat interactiunea cu cetatenii, cat si promovarea turistica.

Pe lista localitatilor care au lansat astfel de produse in 2018 se numara:

• Satu Mare (aplicatia City App este accesibila momentant doar persoanelor cu domiciliu în municipiu);

• Piatra Neamt (care a lansat odata cu aplicatia si un portal dedicat www.piatraneamtcity.ro);

• Cluj-Napoca (ClujNow, prin intermediul careia locuitorii si vizitatorii orasului sunt informati despre evenimentele si lucrarile care au loc pe domeniul public si care influenteaza traficul în oras);

• Deva (Deva24 permite cetatenilor sa obtina si un numar de inregistrare intr-un registru electronic a sesizarilor facute catre autoritati);

• Timisoara (spre deosebire de aplicatiile anterioare utilizate, noua solutie mobila permite urmarirea statusului sesizarilor depuse);

• Primaria Sectorului 3 Bucuresti;

• Reghin (aplicatia are ca scop nu doar simplificarea demersurilor administrative, ci si promovarea turistica a municipiului);

• Covasna (VisitCovasnaCounty furnizeaza informatii despre atractii turistice, unitati de cazare, evenimente etc.);

• Iasi (Iasi Official App, pentru promovare, si Iasi City Report, pentru sesizari si reclamatii, nu doar catre primarie, ci si catre Politie, Compania de Transport Public, regii locale etc.);

• Rovinari;

• Petrosani (cu nu mai putin de 3 aplicatii – Peditel, Donez450.ro si City Health).

Tot la capitolul aplicatii mobile, destinate insa transportului public, figureaza Consiliul Judetean Bihor – BusBihor furnizeaza informatii despre microbuzele si autobuzele care circula pe teritoriul municipiului. (Succesul inregistrat de BusBihor a facut ca modelul sa fie replicat si de catre Consiliul Judetean Harghita.) Si pentru ca tot am amintit de transportul public, trebuie precizat ca Sibiul a marcat anul acest o premiera la nivel national prin introducerea platilor contactless in mijloacele de transport.

Dupa cum se poate vedea, situatia evolueaza rapid “in teritoriu”.

La nivel central, la mijlocul lunii iulie, a avut loc prima intalnire a grupului de lucru ce va elabora Strategia Nationala pentru implementarea conceptului de Smart City, coordonata de catre Ministerul Comunicatiilor şi Societatii Informationale. In cadrul intalnirii s-a stabilit programul de lucru al grupului si au fost repartizate activitatile pe subgrupuri.

Intre timp, implementarile de solutii inteligente la nivel national continua in ritm alert.